Sigrid Undset, laureată a premiului Nobel în anul 1928, când această distincție mai avea încă o greutate, înfățișează în capodopera ei „Kristin Lavrandatter”, cu o pătrundere psihologică rar întâlnită, destinul unei femei independente în Norvegia medievală. Romanul, o adevărată saga, a fost descris cu temei drept un „Stăpânul Inelelor” pentru adulți, în așa măsură reușește să prindă cititorul și să-l înlănțuiască în acea lume pierdută. Pe lângă detaliile istorice fascinante, „Kristin Lavransdatter” te uluiește prin accentele anti-feministe și anti-romantice, discrete dar aproape omniprezente, fiind din acest punct de vedere o singularitate între marile romane ale veacului trecut. „Nu fiți feministe, ci femei, soții și mame. Nu faceți din sărmanul vostru eu un idol; el e crud și nu o să vă dea fericirea. Iubiți regula și legea. Depășiți-vă pe voi înșivă, căutați absolutul”, recomanda autoarea, la rândul ei mamă încercată, care și-a pierdut doi dintre cei trei copii. Potrivit scriitorului și criticului literar Anthony Esolen, „Kristin Lavransdatter” se află între primele 10 romane ale literaturii occidentale.
