Maxillaria variabilis var. red are flori in nuante rosii spre visinii. Coloritul, intensitatea parfumului si momentul infloririi pot varia natural intre exemplare.Despre specieMaxillaria variabilis este o specie botanica miniaturala din Mexic, America Centrala si nord-vestul Americii de Sud. Poate creste epifit, litofit sau terestru, in paduri, pasuni si pe arbori izolati, la altitudini orientative de 500-2.500 m. Sinonimele includ Maxillariella variabilis si, pentru unele forme, Maxillaria variabilis var. unipunctata.Planta are pseudobulbi mici, legati de un rizom ramificat, cu cate o frunza ingusta la varf. Florile apar frecvent pe parcursul anului, la baza pseudobulbilor, si au in general circa 2 cm. Specia este cautata tocmai pentru variatia cromatica: aproape negru, violet, rosu, galben sau alb, uneori cu pete centrale contrastante.Lumina si temperaturaOfera lumina moderata, bine dispersata, fara soare puternic dupa pranz. Orientativ, 18.000-30.000 lux pot sustine cresterea si inflorirea. Temperaturile de 25-28°C ziua, cu nopti putin mai racoroase, sunt potrivite in perioada de crestere; ventilatia ajuta mai ales vara.Udare, substrat si repausFoloseste un ghiveci cu multe orificii si un substrat aerat: scoarta de granulatie medie, cocos, perlit sau piatra ponce. Uda moderat spre abundent in crestere, apoi lasa substratul sa se usuce partial. Iarna redu apa si opreste fertilizarea, dar nu lasa planta complet uscata pentru perioade lungi. Replanteaza cand substratul se descompune sau cand apar radacini noi.FertilizareFertilizeaza diluat, aproximativ 25-50% din doza de pe ambalaj, numai in perioada de crestere activa. Clateste periodic substratul pentru a limita acumularea sarurilor.Inflorire si forma planteiMaxillaria variabilis ramane mica, de regula intre 4 si 21 cm, dar se extinde treptat prin rizom. Pseudobulbii sunt protejati de teci fine, iar florile pornesc individual de la baza lor. Tocmai aceasta crestere ramificata face ca un exemplar matur sa arate mai bogat de la an la an, fara sa aiba talia unei Cattleya sau a unui Cymbidium.Inflorirea poate aparea in diferite momente ale anului. Lumina, ritmul de crestere si acomodarea dupa transport influenteaza mai mult decat un calendar fix. Florile au aspect lucios, aproape cerat, iar varietatile deschise pot avea labelumul rosu sau patat.Substrat si recipientRecipientul trebuie sa permita scurgerea rapida a apei: un ghiveci cu perforatii laterale, un cos sau un vas cu multe gauri functioneaza mai bine decat o masca fara drenaj. In substrat poti combina scoarta de conifere de granulatie medie cu fibra de cocos, perlit, piatra ponce sau carbune. Scopul nu este sa obtii o reteta rigida, ci un amestec care retine putina umezeala fara sa blocheze aerul printre radacini.Replanteaza cand substratul se descompune, cand planta devine instabila sau cand apar radacini noi. Nu deranja inutil rizomul si nu taia pseudobulbi sanatosi doar pentru a obtine mai multe diviziuni.Ritmul anotimpurilorDin a doua parte a primaverii pana toamna devreme, planta poate consuma mai multa apa, mai ales la lumina buna. Iarna, lumina mai putina si temperaturile mai joase incetinesc uscarea substratului: redu udarea si opreste fertilizarea, dar nu lasa radacinile si pseudobulbii sa ramana fara apa pentru intervale foarte lungi.Pulverizarea de dimineata poate completa umiditatea in anumite conditii, dar nu inlocuieste udarea radacinilor si nu trebuie sa lase foliajul umed peste noapte. Ventilatia ramane importanta in tot timpul anului.Important: exemplarul primit poate avea sau nu flori, in functie de stadiul natural de dezvoltare.
